Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:

https://vladfaur.ro/ro/blog/show/cetatea-calnic/

Sâmbătă acăsenii au vizitat Cetatea Câlnicului, cetate ţărănească construită de saşii transilvani. Ca de obicei când studiem activitatea naţionalităţilor conlocuitoare altele decât cea rromă pe teritoriul patriei, după ce te uiţi uimit de jur-împrejur de patru-cinci ori, ajungi la aceeaşi jenantă concluzie:

„Da, mă! Ce tari au fost şi ăştia!”.

Senzaţia asta am avut-o prima oară la Cetatea Trascăului, construită de unguri şi arsă de-a lungul vremii de Ghiţă Doja, Horea şi multi alţii. Concluzia e embarasantă prin prisma faptului că nu poţi explica nici măcar unui copil ce anume făceau românii în acel timp, în afară de a fi slugi.

Şi ghici ce? Nimic parcă nu s-a schimbat de-atunci şi pân-acum. Nemţii, ungurii, austriecii, turcii, ba chiar şi leşii construiesc în continuare, românii tot slugi au rămas. Bine… poate-s rău sau exagerez, da’ patriotismu’ în mod cert începe să mi se disipe serios, pierdut uşor în spatele versurilor atăt de iubite de majoritatea conaţionalilor:

„şi-am să beau după votare, patruşpatru de pahare…”;

…şi de-aici chiar nu mai contează cine trebuia „să ia şi obzeci la sută”…

Phui! Piei Satano să nu mă molipsesc!!!

Pozopovestea aici.