Capacul Ierii

Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:

https://vladfaur.ro/ro/blog/show/32capacul-ierii/

În 21.10.2013 am tras o tură în Trascăul de nord cam așa:

Buru – Colțu Băilor – Valea Ierii – Surduc – Făgetu Ierii – Dealu Ierii – Ocolișel – Valea Ocolișelului – Lungești – Buru

O să-ți spun și azi despre Trascău, mai precis despre cel de Nord. Numesc Trascău Nordic, orice formă de relief aparţinătoare de muntele Trascău care se găsește la Nord de Valea Arieșului. Nu, nu te speria, n-am să rescriu eu geografia, ci doar setez niște coordonate ca să mă poți înțelege. Ieri ți-am vorbit despre partea de Nord-Vest a muntelui, colțul Nord-Vestic practic, definit în tura Capacul Ocolișului. Orice delușor sau colină care e mai la Vest sau mai la Nord de limita aceastei ture e din alt film. Mă rog, din alt munte!

La Est însă, Trascăul mai poate fi parcurs de cel puțin două ture integratoare de MTB. Una din ele poate stabili colțul de Nord-Est al muntelui, musai trebuind să pornească de pe Valea Ierii și să ocolească cumva Cheile Turzii, nu-ți bat capul cu asta acum, că mai vorbim de ea. Cealaltă tură, o numesc tura de Centru-Nord sau mai omenește Capacul Ierii.

Dacă ai descărcat turele noastre de anul acesta și le-ai pus impreună pe Google Earth, te-ai prins ce e cu capacele. Îs ture care cuprind o latură semnificativă pe marginea masivului. De data asta, doar partea de Nord a turei se află pe margine, dar crede-mă e delimitată corect după același citat din Popescu Argeșel pe care ți l-am dat în Capacul Ocolișului, nu-l mai repet aici, dar îți reiau ideile: În Nord, Trascăul se termină pe cea mai joasă înșeuare dintre Runc și Ocolișel și cea mai joasă înșeuare dintre Ocolișel și Iara. Ieri am fost pe prima, azi urmează a doua.

A fost o zi noroasă, fără pericol de precipitații, dar cu cer acoperit. Am făcut Capacul Ocolișului unde m-am înnămolit rău, mi-a trecut noroiul peste bocanci cărând bicla printr-un drum bătut de vaci. Coborând pe Valea Ocolișelului am profitat de vale să curăț roțile și bocancii dar parcă nu mai aveam chef să urc pe aceeași vale azi, preferam s-o parcurg tot în coborâre, deci am schimbat sensul turei și m-am dus la Buru de unde am luat-o pe asfalt spre Iara.

Înainte de Iara am făcut stânga spre Făgetu Ierii de unde am luat-o pe un drum bine bătut de tractor peste câmp. Nu după multă vreme am făcut oarecum dreapta pe un drum care parcă era un gazon de fotbal…

Prietene… ce plăcere să pedalezi pe așa ceva. Opresc să-ți pozez roata față, ca să vezi că nici urmă de noroi nu se lipea de cauciuc.

Și tot așa am ținut-o până în vârf. E o relatare scurtă pentru că e una din acele ture de care te bucuri ca un copil fără să o poți povesti… Întâlnesc un cioban, fără oi, fără câni, numa’ cu bâtă:

-Mere, mere? mă întreabă hâtru, rânjind cu subînțeles la efortul meu pe urcare…

-Mere! Mai rău la deal ca la vale, da’ mere!; îi răspund oarecum vesel, înțelegând că el vede un lucru inutil în ce fac.

-Pouugneeei motoour!, îmi răspunde el zâmbind șugubăț, cu un accent specific așa, cu vocalele prelungite, de-ăla de numa’ pe la Cluuuj găsăști. 🙂

Râdem!

Mai jos, ți-am pozat drumul pe care am urcat, gazon curat, curbă după curbă în urcare ușoară pe linia de nivel, musai-musai trebe să meri pe-acolo, o să te bucuri, ai să vezi.

În vârf… te bucuri ca-n orice vârf, cu un fel de dezamăgire, cetățile învinse n-au mare farmec, e mai faină lupta de până acolo… Apoi mi-am dat drumul în Ocolișel, pe un drum bun-bun, pietros. Din Ocolișel am purces să cobor iar valea, unde-am întâlnit bivoli! Am cerut voie să-i pozez, mi-au plăcut mult.

No, dacă ai chef, stai pe fază, că săptămâna asta se va întâmpla un lucru important, în sensul că este posibil să finalizăm proiectul din acest an, astfel că vei afla în ce a constat el, adică care-i faza. 🙂

Spun „este posibil”, că trebuie să țină și vremea cu noi, Vladu trebuie să aibă chef, iar eu să… pot.

Pozopovestea dacă dorești s-o vezi se găsește la noi pe Picasa.

Dacă îți plac acăsenii și vrei să te ții informat, poți da like paginii noastră de Facebook: https://www.facebook.com/acasenii.ro

Trăiește intens! 🙂
Acăsenii