Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:
https://vladfaur.ro/ro/blog/show/creasta-latoritei-strategica/
În 7-8.08.2015 am tras o tură cu dom’ Vladu și Ionuț Cioica pe creasta Latoriței, pe Drumul Strategic.
În 7 August e ziua mea, iar acăsenii au grijă în fiecare an când se poate să mă ducă la munte. Anul ăsta programasem Creasta Latoriței de ziua mea, ca să fie ceva memorabil că cine știe cât mai merg pe munți, așa că pe Joi eram gata cu planurile. Între timp mă caută Ionuț Cioica, că ce facem weekendul ăsta, c-ar veni cu noi. Bucurie mare pe toată familia, mai ales pe Vlad, care abia aștepta să se dea cu Ionuț.
Refacem planul în noile condiții: Vineri băieții merg din Oașa peste Tărtărău în Obârșia Lotrului, iar de-acolo Ionuț atacă pasul Urdele, iar Vladu șaua Ștefanu.
Așa am ajuns pe barajul de la Oașa vineri pe la 11. Băieții au pornit, dar la cabană Vladu a primit o înghețată, iute ca să nu-i prindă ploaia. Lacul Oașa era cam gol…
Până la intersecția cu Valea Frumoasei i-am dus la trenă cu mașina, ceva nou pentru copil, apoi au intrat pe cățărarea în Tărtărău.
Vladu a mers foarte bine, motivat de Ionuț. Pe coborâre i-am protejat cu mașina din spate, ca să poată sta pe mijlocul benzii din dreapta, astfel că au prins 72 km/h Vladu și 85 km/h Ionuț. Mama Vladului a ajuns să se întrebe dacă e bine ce facem, dar am ajuns iute în Obârșie unde Vlad și-a luat o plăcintă ungurească, foarte bună, zice el.
Din Obârșie, ți-am zis, planul era ca Vlad să suie în Ștefanu, iar Ionuț în Urdele, așa că s-au despărțit ca să se poziționeze pe segmente, dar o ploaie torențială ne-a făcut să-l scoatem pe Vlad de pe cățărare cam pe la stâna din Ștefanu.
Alergăm iute cu mașina la deal să-l recuperăm pe Ionuț, dar când îl ajungem, ploaia se oprește. Îl așteptăm cu galerie mare în Ștefanu și încă în câteva locuri, ne simțim o echipă, e un sentiment deosebit.
Trage tare Ionuț și noi ajungem înaintea lui în Urdele ca să-i pozăm zâmbetul de satisfacție de la final.
-Bine prietene!
Până își face Ionuț cool-down noi căutăm geocache-ul din Urdele.
…apoi bem un vin că-i totuși ziua mea, admiram stelele, se vede foarte fain Calea Lactee. Dimineața mă trezesc plin de energie, corturile în Ștefanu îs o priveliște relaxantă, căldările Parângului superbe…
Pe la nouă ne lansăm pe Strategică
N-am eu multe cuvinte să-ți descriu cât de frumos e acolo, dar am filmat mult…
Înainte de Fratoșteanu, superbe porțiuni tehnice…
…pe care Ionuț și Vlad le fac de mai multe ori pentru antrenament…
Apoi a urmat o coborâre lungă, de 25 de km…
Spre final, înainte de ultima urcare, trag un snakebite, dar nu pățesc nimic. Băieții mai au energie, pe mine energia mă lasă odată cu creșterea temperaturii…
Coborârea în șosea e dură… toată lumea s-a plâns de dureri de mâini, dar am ajuns la șosea unde au fost pupături, chestii, lucruri acăsenești.
A fost cea mai faină tură din acest an alături de Traversarea de la Sud la Nord a Cindrelului. Ne-am simțit excelent cu Ionuț, îi mulțumim și aici din suflet pentru c-a venit și pentru c-a avut răbdare cu noi, Vlad a învățat o mulțime de lucruri de la el și a primit o infuzie de motivație.
Ne-a plăcut și pe post de mașină suport a băieților, ne-am simțit ca și cum am face parte dintr-un club adevărat, mi-a venit acum și ideea să-mi iau o portavoce… :))
Pozopovestea se gaseste la noi pe picasa, merita vazuta!
Să fii bine și stai aproape că urmează chestii!!!
Am admirat tura voastră de pe Strategica și contrar părerii unora de pe alte site-uri, am văzut că drumul este accesibil, ba chiar excelent pentru un Logan, carosabilul fiind pietruit. Prin alte părți am circulat pe trasee mult mai accidentate. Mi-aș dori să-l străbat și eu la vară de aceea v-aș ruga să-mi spuneți dacă sunt totuși porțiuni unde cu un Logan nu se poate trece. Vă mulțumesc anticipat.
NU cred sa fie portiuni sa nu le poti bate cu Loganul in sensul pe care am mers noi. Invers s-ar putea sa nu poti urca, nu cunosc puterea Loganului.
Pingback: Transalpina 2018 | Acăsenii