Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:

https://vladfaur.ro/ro/blog/show/040gradina-oncesti/

În 13.08.2015 am tras o tură cu dom’ Vladu în Păltiniș așa:

Păltiniș – Releu Oncești – vf. Oncești – Grădina Oncești – La Icoană – Poiana Lupilor – vf. Tomnaticu – Păltiniș

Acuma, tura asta o localizezi mai bine dacă-ţi spun că i se mai zice Bucla Geiger, pentru că este parcursă în tura lungă de la maratonul Geiger, doar că acolo începe după urcarea din Valea Sadului.

În fine, am plecat pe șosea, de la intersecţia spre Șanta către telescaun, după ce ne-am uns un pic lanţurile…

Drumul spre Muncel ne e tare cunoscut, doar că n-ajungem acolo, ne abatem la stânga mai iute pe două serpentine şi mai repede decât credem, ajungem la releul de pe Onceşti.

Trecem pe lăngă releu, care e închis într-un fel de curte. De fapt, de aici începe poteca, care, cam în 200 de metri te suie pe vf.Onceşti, vârf marcat printr-un loc de belvedere, un fel de balcon unde era odată o masă şi de unde ai privelişte spre Sibiu şi Păltiniş.

De pe vârf ai iniţial un trail pietros, un rock-garden cu bolovani ficși. Acest trail devine tot mai agresiv până când se transformă într-un jgheab cu bolovani în toată regula. Primul cuvânt care-ţi vine în minte când ajungi aici este „downhill”…

Numesc în mintea mea porţiunea în acest fel, iar când ajung acasă constat că există acolo un segment pe Strava denumit chiar așa: „Pure downhill”. Efectiv numai asta îţi vine în minte acolo…

Fac coborârea pe biclă, cu scurte pauze ca să-l aştept pe Vlad. Furca mea amărâtă RST Omega-T face greu faţă coborârii, dar dacă eu m-am dat acolo cu hardtailul (eu nefiind cine ştie ce talent în MTB) şi dacă nu cumva eşti un mountainbiker de forestier, de-la care se dă numai pe unde ajunge jeep-ul, mai mult ca sigur poţi şi tu, o furcă bună, un 29er, eventual un full-suspension, fiind binevenite, totuşi.

Cred că secretul acestei coborâri este s-o faci ceva mai tare, o viteză prea mică te opreşte, te împiedică. Apoi am ajuns sub Tomnaticu,  am făcut stânga și pe un teren vălurit, obositor oarecum, am ajuns în Păltiniş.

No, o tură foarte tehnică, dacă vrei să stai tot timpul în pedale, mountainbike pur, prietene. Recomand!

Pozopovestea se găsește la noi pe picasa.