Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:

https://vladfaur.ro/ro/blog/show/creasta-cindrelului-2014/

Duminică, în 29.06.2014, am fost cu Dom’ Vladu și Bicheru Cycling pe creasta Munților Cindrelului, de la Păltiniș la Oașa și mai jos.

Povestea a început la Bericioaica de Joi, un obicei al bicherilor, care se strâng la bere la Framm’s odată la două săptămâni.

Era programată pe sâmbătă o tură a lui Ionuț pe Transfăgărășanul Nordic, tură la care tare vroiam să mergem. Era păcat însă să mergem așa departe numai pentru 25 km de urcare, fie ei și pe Transfăgărășan, așa că inițial am zis să stăm cu cortul undeva și a doua zi să facem vf. Cindrel cu marea coborâre peste vf. Foltea și Padina Rudarilor.

Problema a apărut Miercuri, când Vladu luându-se el cu el la sprint pe o străduță lăturalnică a căzut în cap și neavând cască (că puștii adevărați nu poartă !!!???) s-a ales cu o frumusețe de cucui. Ocazia a fost numai bună ca să-și dea seama că „puștii adevărați” nu-s obligatoriu și foarte deștepți, așa că s-a convins că e bună casca.

Bun. Sâmbătă pică, dar mergem Duminică pe Padina Rudarilor, nu?

No, la bere, multă lume voia vf. Cindrel. Atât de multă lume că ne-am socotit cu Bicheru că e păcat să ieșim pe Padină și că ar fi mai fain să facem toată creasta, până la Lacul Oașa. Ideea e că pentru mulți tura asta o faci o dată în viață. deci de ce să nu fie memorabilă.

Toate faine, plecăm la 7.00 din Alba-Iulia, la 9.20 deja pedalam spre Cantonul Muncelu. La Muncelu o pauză, apoi ceva pushbike spre Bătrâna, drumul fiind înclinat și pietros.

Pentru prima dată de când îl știu, Vladu biciclește pe unde toți împingem, în încurajările generale. Ne dăm deci cu respect deoparte toți pentru a lăsa micuțul râzboinic să se antreneze…

Sub Bătrâna admirăm deschiderea spre Munții Lotrului, iar campionii, cei ce suie pante dure pe bicle, își fac poze împreună…

De aici trebuie să cobori prima dată în Șaua Bătrâna, unde întâlnești poteca ce suie prin Poiana Găujoara, apoi trebuie să treci peste Izvoarele Beșineului, dar ca să ajung la ele trebuie să-ți spun un pic despre loc.

Șaua Bătrâna este șaua formată de vf. Bătrâna Mare cu vf. Surdului. Acuma, trebuie să știi că vf. Surdului a fost numit așa pe hărțile comuniste pentru că activiștii de la acea vreme erau pudici și n-ar fi acceptat să lase un geograf să dezvăluie numele adevărat al acestuia, anume vf. Beșineu.

Locul ăsta din Cindrel e plin de pitoresc deci: Poiana Găujoara, vf.Beșineu, iar sub Beșineu, un izvor celebru: Pizda Babei. Pe unele hărți, acesta apare sub denumirea de P.Babei. Io numa’ am vrut să știi de la ce vine „P.”-ul. Iată deci cum arată P.Babei:

Altfel, apa e bună, rece și curată.

Mai departe te dai tehnic spre Șaua Beșineului, după care sui pe Rozdești. Pe Rozdești mai împingi, mai biciclești, care cum e de fit. Vladu vrea să-i uimească pe toți azi, așa că suie în șa…

De-aici până la Refugiul Cânaia nu ne mai dăm jos din șa, iar la Cânaia facem pauza de masă. Stăm un pic apoi ne apucăm să împingem spre Șaua Cânaia. Ionuț Cioica, urcă pante de 30% în șa, lucru care-l face pe Vladu să încerce și el, dar îl opresc deocamdată, să nu se întâmple ceva.

După o vreme ajungem la Iezerul Mare al Cindrelului. Ionuț e încântat, Vladu e a patra oară aici, a treia oară cu bicla. Atâta doar că de data asta e fericit, e împreună cu prietenii lui, bicherii, oameni care-l tratează ca pe egalul lor. Bineînțeles că-și face poză cu modelul și prietenul său Ionuț.

De la Iezerul Mare este ceva de împins, dar pentru Vladu a coborât Traian să-l ajute să suie bicla.

Pe Cindrel, surpriză de proporții. Toma și Ioana, care au suit din cealaltă parte, de la Oașa, pe Valea Frumoasei, prin Șaua Șteflești. Toma, supranumit Fantasticul, se îmbrățișază cu Vladu, denumit de bicheri Bebeul. Imediat, Vladu inițiază asistența în frumosul joc denumit geocaching.

Tot acolo, no, poze cu vârful, cu Fantasticul, cu Luci, cu Ionuț, chestii faine. Era un vânt tăios, Ioana care e foarte zveltă tremura de frig, așa că nu stăm mult acolo, ne dăm drumul până sub vf.Frumoasa să vedem Iezerul Mic.  Acolo, Vladu i-a luat interviu lui Cioroga, zis Bicheru…

De aici am coborât, am mai și suit, totul ciclabil, până când, înainte de urcarea pe vf.Oașa Mare am făcut o pauză într-un loc cu masă și băncuțe.

De la această masă, situată pe Banda Roșie, fix la intrarea în pădure, se ramifică spre sud un drum care coboară în Valea Frumoasei. Dacă ești cu bicicleta îți recomand cu tărie să te abați pe el.

Nu urma Banda Roșie cu bicicleta, pentru că vreme de doi km o să-ți rogi moartea cărând bicla peste brazi prăbușiți, dezrădăcinați, etc. Drumul spre sud cred însă că este ciclabil (n-am fost încă pe el), pentru că am văzut un Jeep coborând pe acolo.

Acuma, totuși, căratul bicicletei are și beneficiul de a vedea lacul Oașa de sus:

La cabana Oașa am băut bere fără alcool, apoi am coborât pe șosea. Înainte de Șugag Bicheru a reușit să-l depășească pe Dom’ Vladu, dar nu pentru mult timp… =)) =))

Finalul a fost frumos, pentru că ne-a recuperat mami de pe vale…

Tura a fost la indigo, după tura noastră de acum doi ani „Acăsenii și Creasta Cindrelului pe bicle”.

Pozopovestea din tura de față  se găsește aici.

Dacă îți plac acăsenii și vrei să te ții informat, poți da like paginii noastră de Facebook: https://www.facebook.com/acasenii.ro

Trăiește intens!
Acăsenii