Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:
https://vladfaur.ro/ro/blog/show/geiger-mtb-challenge-2014/
https://vladfaur.ro/ro/blog/show/cupa-mtbike-sim/
https://vladfaur.ro/ro/blog/show/maraton-mtb-sureanu-2014/
S-au întâmplat multe în August, până acum, o să-ți spun mai pe scurt despre cele dureroase și mai pe larg despre cele plăcute.
Mai întâi, Vladu a luat locul 5 la cursa de copii 11-12 ani de la Geiger MTB Challenge de la Sibiu. Nu povestim detalii că-s dureroase, Vladu a facut o eroare înainte de concurs care l-a costat câteva locuri, dar cum alfel să înveți dacă nu prin încercări și eșecuri? Altfel, excelent organizat în acest an concursul de copii, felicitări pentru organizatori.
A urmat o excursie de câteva zile la Arieșeni, unde Vladu s-a dat cu căruța trasă de tractor, ba chiar și cu tractorul.
Chestia asta cu tractorul mi-a adus aminte de tinerețea mea, de dinainte de revoluție, când tare greu puteai cârti împotriva sistemului, iar unele din puținele căi de rezistență, firave e drept, erau cultura și arta. Uneori prin teatre actori inteligenți strecurau câte o replică subtilă, plină de înțeles, alteori prin muzică, trupe deștepte căutau versuri zeflemitoare care parodiau cumva regimul de-atunci.
Câteva din versurile care mă distrau cumplit pe vremea aia erau parodie la îndemnurile adresate tineretului de a-și continua viața la țară. Nu mai știu cine cânta dar era o piesă hard rock spre trash:
Mai am un singur dor,
să-mi cumpăr un tractor,
să mă fac agricultor […]
…şi mai era ceva care rima cu „ogor”, dar am uitat. Râd singur, degeaba i-aș zice lui Vlad că n-ar înțelege. Mă rog…
Dup-aia a fost parcul de aventură din Alba Iulia, pe care Vladu s-a gândit să-l inaugureze pe câteva trasee…
După aventură ne-a vizitat prietenul nostru Răzvan Dițescu, pe care îl urmărim cu drag pe Strava cum bate KOM după KOM. No, faptul că l-am întâlnit pe Dițescu ne-a bucurat mult, e efectiv un om deosebit… Să trăiești Răzvan!
Bineînțeles, Vlad s-a împrietenit cu fetița lui Răzvan, Ana, pentru că sunt și cam de aceeași vărstă. Ana e mereu pe podium la campionatele naționale de karate, dar in seara aia și-a făcut poză cu șoimul dacic…
Spre seară, ne sună prietenul nostru Ovidiu Ciobanu, din Cluj, că să mergem la concursul de la Simeria, Cupa MTBikeSim. E destul de largă categoria la copii: 10-14 ani, deci poate Vladu n-o să fie pe podium, dar o să ne distrăm seara, stăm la cort, copiii se joacă…
Noi aveam în weekendul ăla programate activități culinar-educative, cum ar fi coptul vinetelor… Ne trezim deci la 5 dimineața, coacem vinetele, facem duș și sâmbăta la 11 o tăiem la Simeria. Mergem direct la geocache-ul de sub Muntele Uroi, unde punem un Travel Bug și luăm altul.
Revenim în Simeria, vine și Ovidiu cu Andy și Dan Boldi. Dan îi verifică bike setup-ul lui Vlad și face câteva ajustări după care răstoarnă strategia de sprint inițial pe care i-o sugerasem lui Vlad cu una de accelerare treptată. Bineînțeles că Dan e cel care are dreptate. Trag ei o tură de încălzire, pleacă Andy care vine în 1min 13sec. Pe Andy nu l-a mai depășit nimeni la 14-18 ani deci a rămas pe locul 1.
Vlad a scos 1min 28sec și s-a clasat pe 3, destul de bine, mai ales că venisem aici doar pentru participare. Oricum, concursul l-a hotărât pe Vladu să-și puna SPD-uri, ceea ce e un mare câștig, că până acum le respingea cu încăpățânare. Foarte faină oricum ideea cu time trial-ul, e prima competiţie de gen la care participă Vlad.
Cel mai fain o fost seara la camping, unde am ajuns pe ploaie.
Băieții au montat cortul lui Vlad, s-au jucat cu un câine, cu bețe luminoase, cu iPod-uri și alte minuni, și-au studiat bicicletele, și-au pus coarne sau s-au deghizat în turci cu turbane…
A fost fain tare. Seara am băut vin, am povestit mult, ne-am simțit extraordinar. A doua zi, Dan și Andy mergeau la maratonul mare. I-am pozat, i-am așteptat, am avut emoții pentru ei…
Dan a venit pe 14 iar Andy a ieși pe 30 la general. Ne-am bucurat mult pentru ei, o fost fain că ne-am exersat și emoțiile de suporteri, nu numai de concurenți.
Am fost copleșiți de evenimente, precum vezi. Ne-am bucurat mult de tot să ieșim cu oamenii ăștia. Mulțumim mult Răzvan, Ovidiu, Andy, Melinda, Dan. N-am cum să cuprind doar în cuvinte recunoștința față de voi. Mulțumim din suflet.
O să mai punem poze și pe Facebook, pozopovestea însă nu lipsește, se găsește la noi pe Picasa.
Noi vă mulțumim pentru prietenie și ospitalitate. Sper să revenim anul viitor. La festivalul cetățior dacice.
Și poate îmi iau și bicicleta atunci.
Prietene, pai Vlad abia asteapta sa se dea cu tine. 🙂
Bucuria voastra a fost in egala masura si a noastra. Si noi va multumim, sper sa fie inceputul unei prietenii de lunga durata intre Vlad si Andy.