Versiunea revizuită a acestei postări se găsește aici:

https://vladfaur.ro/ro/blog/show/valea-aiudului-cu-bicicleta/

Tura asta nu-ți pun track. Nu pentru că n-am facut ci pentru că a fost o tură pe șosea, iar șoseaua o poți nimeri mai ușor. Așadar, te întrebi pe unde-am mai umblat, nu?

Pai… luna asta, Martie, ne-a izbit așa dintr-odata cu soarele ei, e imposibil să stai în oraș în weekend. Acuma, săptămâna trecută te-am dus în Trascău, deasupra Mănăstirii Râmeț, pe vf. Pleșii și ți-am arătat Depresiunea Trascăului. Săptămâna asta, am zis că să te ducem direct în Depresiune, ca să vezi minunile mai de-aproape, așa că am planificat o tură de biclă din satul Livezile, mai sus de Aiud până dincolo de Râmetea, la Mănăstirea de-acolo.

Șii… zis și făcut. Duminică, 25.03.2012, ne-am dus biclele în Livezile. Mami și bunicii urmau să meargă la slujbă la mănăstire, timp în care nouă ne rămânea timp de zbenguială prin depresiune, atât în sus, până în fața mănăstirii, cât și la vale, până înapoi în Livezile. Pe scurt, am plecat pe bicle din Livezile prin Poiana Aiudului, Cheia Vălișoarei, Vălișoara, Colțești, Rîmetea, Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul (despre care ți-am mai spus aici) și, ca să nu ratăm frumusețe de coborâre pe șosea, retur.

După vreo 4 km din Livezile am văzut o parte din Cheia Vălișorii.

Apoi, după ce am trecut prin Chei, am vazut Data, pe partea dreaptă cum sui.

Cam prin drept cu Izvoarele, Piatra Secuiului arăta cam așa:

Din același loc, dacă te uiți pe unde-ai venit, vezi  Cheia Vălișorii.

Un pic mai sus de Izvoarele, dacă ai uitat să pozezi vf. Cornului, mai vezi din el doar vârful.

Nu te necăjești prea tare că ai ratat Cornului că vezi Ardașcheia, fix înainte de Colțești.

Aici iar, merită să te uiți înapoi spre Sud. O să vezi vf. Pleșii și chiar zăpada, aceeași de săptămâna trecută.

În Rîmetea la ordinea zilei este ordinea.

No… și tot așa am tot mers până la Mănăstire, unde am stat un pic, apoi am luat-o înapoi, la vale, nu-ți mai povestim că tre’ să vezi și pozopovestea. Oare ți-am zis (nu?), că acăsean nu înseamnă „care stă acasă”, înseamnă „de-al casei”.

Mai jos ni-s noi, acăsenii. Mă rog, o parte.

O fost o zi faină de tăt, merită să tragi un ochi la pozele din pozopoveste pe Picasa. În total or fost 38 de km, o distanță moderată de antrenament  de început de sezon pentru un copil de 9 ani.

No hai să-ți punem și-o poză faină:

Deci pozopovestea e pe Picasa.

Acăsenii.